Mărturia 3 a lui Nicole: O mai bună conectare cu Dumnezeu

A treia mărturie a lui Nicole… reconectarea cu Dumnezeu

În cursul vieții noastre, întâlnim personalități foarte diferite. Această diversitate este o sursă de îmbogățire, dar și de tensiune uneori.

Într-o zi am avut de-a face cu o persoană care dădea dovadă de lașitate. Mi-am dat seama brusc că, în locul lui, aș fi făcut același lucru pentru a-mi păstra confortul. În suveranitatea lui Dumnezeu, comportamentul lui mi-a servit drept oglindă și mi-a amintit de propria lașitate în anumite situații. Am venit apoi la Domnul pentru a mă pocăi și a primi iertarea Lui și am urmat cei 4 paşi:

– Doamne, îmi RECUNOSC lașitatea, slăbiciunea, pasivitatea, ipocrizia, tăcerea de care dau dovadă pentru a proteja confortul personal și Îți cer iertare;

– REZIST în faţa lașității mele, o RESPING, Doamne, RENUNȚ la ea pentru că, la fel ca Tine, o condamn;

– Tu îmi ÎNLOCUIEȘTI lașitatea cu curaj, siguranță și fermitate. Tu mă ÎNNOIEŞTI. O iau de la capăt, Doamne, şi vreau să trăiesc altfel;

– Doamne, PRIMESC trăsăturile Tale care mă ajută să trăiesc așa cum dorești Tu, eliberat de lașitatea mea. Primesc opusul slăbiciunii și al ipocriziei. Astfel, cu respect pentru ceilalți și pentru mine însumi, voi afirma ceea ce cred, ceea ce gândesc; aleg să nu tac de dragul comodității; nu voi da înapoi atunci când vrei să vorbesc. Doamne, Tu nu mi-ai dat un duh de lașitate, de slăbiciune sau de frică, ci un duh de putere, de dragoste și de înțelepciune (2 Tim. 1:7). Vreau să fiu PLIN de plinătatea ta, Doamne, ca să Te experimentez în viața mea de zi cu zi și mă bucur că sunt eliberat de lașitate și de teama de ceilalți.

Așadar, pocăința presupune patru pași constructivi.

În primul rând, trebuie să recunoaștem ceea ce nu este pe placul Domnului și să-I cerem iertare. Apoi, decidem să ne împotrivim acestui element negativ pentru că nu mai vrem ca el să aibă impact asupra vieții noastre și asupra vieții celorlalți. Ne apropiem de Domnul ca El să înlocuiască acea trăsătură negativă cu opusul ei (în exemplul de mai sus, lașitatea cu fermitatea) și, în final, facem al patrulea pas, primind de la Isus Hristos, prin Duhul Său, ceea ce ne va ajuta să nu mai păcătuim în domeniul pentru care tocmai am cerut iertare.

Cu alte cuvinte, pocăința nu înseamnă doar recunoașterea și renunțarea la ceea ce este greșit. Înseamnă și faptul că trebuie să primim trăsăturile divine pe care nu le arătam. Ce minunat! Dumnezeu vrea să ne umple de El pentru ca noi să trăim eliberați!

Acest proces de pocăință în 4 paşi este simplu dar este adesea o călătorie interioară plină de lupte. Cu cât practicăm mai mult pocăința în patru pași, cu atât mai mult ne-o însușim și ne dăm seama de eficiența ei în viața noastră de zi cu zi. Suntem în formare; să ne amintim că sângele lui Isus ne curăță de orice pas greșit (1 Ioan 1:7,9). Dumnezeu este de partea noastră, El vrea să trăim eliberați și să-L arătăm pe El!

Să aveți o zi frumoasă!

Acest mesaj este o aplicație personală dată de Mike Riches în timpul cursului „Trăind eliberat”, un curs de formare organizat în mod regulat de Campus for Christ și pe care îl recomand.

Această postare este, de asemenea, o ilustrare a Resursei 5 de pe pagina RESURSE.